Retinopatia de prematuritate: este malpraxisul solutia?

Retinopatia de prematuritate: este malpraxisul solutia?

Retinopatia de prematuritate : este malpraxisul soluţia?

Retinopatia de prematuritate continuă să fie şi în anul 2015 o cauză principală de cecitate la copil , proporţia cazurile de copii cu handicap vizual major determinat de această boală variind în funcţie de stadiul economico –social al ţărilor analizate .

Dacă în ţările cu dezvoltare economică înaltă proporţia cecităţii la copil este de 600 la 10 milioane de persoane (din cei 600 copii orbi ,60 cazuri sunt cauzate de retinopatia de prematuritate),în ţările cu dezvoltare medie proporţia ajunge la 1800 copii orbi la 10 milioane persoane (dintre cei 1800 copii orbi ,450cazuri sunt cauzate de retinopatia de prematuritate) (,,Changing challenges in the control of blindness in children “ Claire Gilbert – EYE (2007) 21,1338-1343).

În 2002 Ministerul Sănătăţii iniţiază programul de screening şi tratament al retinopatiei de prematuritate (RP) în România , desemnând drept coordonator al acestui program Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti.

Fiind unul din iniţiatorii screeningului retinopatiei de prematuritate în România, început în 2002, pot spune că s-au realizat paşi uriaşi în monitorizarea şi tratamentul retinopatiei în ţara noastră .

Început iniţial în Bucureşti ,programul de screening s-a extins în 2-3 ani în marile oraşe ale ţării fiind efectuat în 2015 în 11 centre de pe tot cuprinsul ţării.

Dacă în 2006 erau raportaţi 718 prematuri la care s-a efectuat screeningul pentru RP şi au fost trataţi prin laserterapie 48 , în 2011 s-au monitorizat 2545 prematuri pentru RP şi au fost trataţi 201 ,în 2013 au intrat în programul de screening 2959 prematuri – 135 trataţi prin laserterapie ,în 2014 au fost 2758 prematuri introduşi în screening şi 141 trataţi prin laserterapie(nu avem date legate de cei trataţi prin injecţie intravitreană cu bevacizumab).

     Deşi programul de screening este unul dificil ,implicând responsabilităţi sporite pentru cadrele medicale , prin gravitatea evoluţiei bolii nediagnosticate şi netratate la timp (cecitatea pacientului ) , s-a constatat că de-a lungul anilor s-au alăturat acestui program un număr de medici oftalmologi şi neonatologi dedicaţi luptei pentru prevenirea deficienţei vizuale majore la prematuri . Acest lucru este de evidenţiat în condiţiile în care ,în ţări dezvoltate precum SUA ,s-a dat un semnal de alarmă privind numărul tot mai mare de oftalmologi implicaţi în screeningul RP , care renunţă la acest program din cauza subfinanţării acestui tip de examen  şi a multiplelor  implicaţii legale .

        Un deziderat dificil de atins este eliminarea în totalitate a cecitaţii cauzate de retinopatia de prematuritate .Sunt factori socio-economici care limitează atingerea acestui ţel legaţi de personalul insuficient,de posibilitatea transportului în siguranţă maximă a prematurului la vârsta de 1 lună către centrele oftalmologice în care se efectuează screeningul RP ,dar şi a transportului pentru examinările ulterioare , fiind diferenţe între activitatea de screening din Bucureşti sau oraşele mari din ţară şi cele din oraşele mai mici.

        Educaţia sanitară a mamelor este deficitară , mulţi prematuri provenind din sarcini neinvestigate , nedorite .Aceste mame ignoră sfaturile medicului oftalmolog sau neonatolog de a reveni regulat la control oftalmologic .

        Articolul publicat de d-na dr.Cristina Niţulescu în Viaţa Medicală nr.25 din 19 iunie 2015 intitulat ,,Retinopatia de prematuritate :cine ni se alătură ?” prezintă o experienţă interesantă obţinută într-un centru de excelenţa al oftalmologiei pediatrice din SUA, Spitalul ,,William Beaumont “ din Royal Oak,Michigan .

Articolul prezintă cazurile de cecitate din cauza retinopatiei de prematuritate ajunse în stadiul de dezlipire de retină şi care îşi caută rezolvarea în chirurgia vitreo-retiniana din centre din afara ţării. Aceste cazuri se datorează unor factori diverşi ,care pot implica şi culpa medicală .

Deşi este de dorit ca astfel de cazuri să fie cât mai reduse ,dacă nu chiar eradicate ,ele sunt prezente în întreaga lume, făcând ca retinopatia de prematuritate să rămână în continuare o afecţiune importantă care provoacă cecitatea la copil .

Sugestia d-nei dr.Niţulescu că doar malpraxisul mai poate rezolva această problemă poate descuraja dorinţa altor medici de a se implica în activitatea de screening a retinopatiei de prematuritate şi la întrebarea ,,retinopatia de prematuritate :cine ni se alătură ?’’să nu auzim niciun răspuns.

0 Comentarii

Lasa un comentariu